Gândeşte problema de la început
Deşi în momentul conceperii unei configuraţii pentru noul tău desktop, probabil că te gândeşti în primul rând ce procesor să cumperi, ce placă video iese mai bine în benchmark-uri, cam câtă memorie îţi permite bugetul, iar, undeva depaaarte, în coada listei, alegi şi o carcasă. De cele mai multe ori, carcasa e cumpărată pe criteriul “mai rămân X bani…. să vedem ce încropim de suma asta”.

Carcasă izolată fonic
Şi totuşi, dacă te orientezi mai bine de la început, vei evita situaţiile în care discuţi “amiabil” cu ventilatoarele care zbârnâie prin plasarea de pumni în locuri strategice ale carcasei. Ideal ar fi să optezi pentru o carcasă încăpătoare, fără sursă (oricum majoritatea celor oferite “la pachet” sunt de proastă calitate), iar dacă nu există nici un ventilator “băgat pe gât”, vei avea libertate mai mare de a-ţi modela după preferinţe plasarea tuturor componentelor şi a coolerelor. Cum spuneam şi mai devreme, dacă există însă un ventilator mare, plasat în partea frontală a carcasei, pe acela vei vrea să-l păstrezi, el chiar îşi face treaba. Încearcă totuşi să plasezi în faţa lui un filtru de praf, care să mai oprească mizeriile.

Benzi împotriva vibraţiilor HDD-ului
Pentru o izolare fonică eficientă există carcase dotate deja cu soluţii pentru “căptuşirea” panourilor laterale metalice cu un material fono-absorbant, iar unele modele vin chiar şi cu benzi cauciucate pentru fixarea hard disk-urilor, astfel încât vibraţiile rezultate în urma rotirii platanelor să fie absorbite în cât mai mare măsură. Chiar dacă nu vrei să dai banii pe o carcasă care îţi oferă din start toate accesoriile astea ingenioase, poţi cumpăra separat aceste gadgeturi de la majoritatea magazinelor online specializate în distribuţia IT&C. Le vei găsi, cel mai probabil, la categoria “accesorii” sau personalizare. Sper însă să te opreşti din cumpărături înainte de a ajunge la led-uri multicolore şi alte nebunii care să-ti transforme desktopul într-un pom de Crăciun.

Cable management
O modalitate suplimentară pentru păstrarea sub control a decibelilor produşi de PC ţine de ordinea şi curăţenia din interiorul carcasei. Cu cât fluxul de aer rece circulă mai corect, cu atât ventilatoarele trebuie să muncească mai puţin, iar zgomotul produs scade. Dacă în mijlocul acestui spaţiu şade bine-merci un ghem de cabluri, s-a cam dus treaba cu fluxul eficient de aer şi cu performanţele mega-ventilatoarelor pe care le-ai putea instala. Iar cablurile chiar n-au nevoie de răcire, deci nu te gândi că le faci vreun bine. Deviază cât mai puţin circuitul aerului de la traiectoria ideală, deci deznoadă cablurile cât mai mult, dacă ai o sursă de alimentare modulară (care îţi permite să decuplezi acele “legături” de cabluri inutile) foloseşte cu încredere libertatea pe care ţi-o oferă în crearea propriei arhitecturi de cabluri. Chiar şi cablurile pot fi “tunate”, deci poţi opta pentru înlocuirea panglicilor trandiţionale pentru transferul de date către unitatea optică sau către HDD (dacă e pe IDE) cu cabluri subţiate, mult mai elegante şi eficiente din punct de vedere al aerodinamicii. Soluţia de buget redus, dacă nu vrei să schimbi cablurile, ar fi să foloseşti măcar nişte “şoricei” pentru strângerea cablurilor, le faci bucheţele-bucheţele şi le prinzi, astfel încât incinta să fie cât mai degajată, fără liane inutile în mijlocul peisajului.


9
stiti ce e nasol, ca voi ati pus poza aia “la misto”, dar luna trecuta de aia mi-a crapt mie PC-ul.
Chiar era la mişto poza
… dar măcar ţi-ai învăţat lecţia. Sorry, man!
[...] momentul în care scriam ghidul pentru răcirea desktopului şi făceam referire şi la sistemele de răcire cu lichid, nu ştiam [...]